<title type="display">menador</title> masculí i femení chi conduce (o guida, o mena, o porta). || [d'un vehicle] conducente, guidatore -trice. || masculí agr [masover] masaro. | [mitger] mezzadro.
<title type="display">menar</title> verb transitiu [conduir] condurre, guidare, menare, portare. || [bestiar] menare, condurre, guidare. Menar a la pastura, menare (o condurre) al pascolo. || [un vehicle] guidare, condurre. || [una persona] portare, condurre. || [un negoci, una empresa] condurre, dirigere. || [una dansa] guidare, dirigere, menare. || agr coltivare terre altrui. || [un camí] condurre, portare, menare. verb pronominal portarsene. || menar pressa mettere fretta.
<title type="display">menció</title> femení menzione. || fer menció far menzione, citare. || menció honorífica menzione d'onore.
<title type="display">mendicant</title> adjectiu [captaire] mendicante, mendico -a. || relig mendicante. Ordes mendicants, ordini mendicanti. masculí i femení [captaire] mendicante, accattone -a, mendico -a.
<title type="display">mendicar</title> verb transitiu chiedere, mendicare. | usat absolutament mendicare, elemosinare. || fig [pidolar] mendicare, implorare, invocare.